_________________________________________________________________________________________________________________________

Doar timpul mai strajuieste astazi culoarul de acces spre turnul mare al zidului de incinta al stravechii Histria.

Desi s-au racit de mult, in termele romane din Histria parca mai rasuna si astazi voia buna invaluita in aburii timpului .

Cetatile dintre Dunare si mare

         Cea mai veche vatra de civilizatie din tara

Cele mai vechi marturii ale existentei unei comunitati umane din Dobrogea (si din tara) urca in timp pina in perioada paleoliticului mijlociu (120.000-35.0000 i.H.). Epoca neolitica incepe in Dobrogea prin cultura Hamangia (4200-3700 i.H.) si neoliticului final ii este specific cultura Gumelnita, in varianta pontica. (Fragmente de vase oranmentale, arme, obiecte de uz casnic stau marturie faptului ca in epoca bronzului (2000-1200 i.H.), si in prima epoca a fierului, in Dobrogea se dezvolta o cultura caracteristica, la inceput tracica, apoi getica. Ceramica tracica caracteristica culturii Babadag (sec. XII-VII i.H.), este dovada faptului ca populatia bastinasa tracica dezvoltase pe intreg teritoriul clintre Dunare si mare, precum si la nord de fluviu, intr-o perioada anterioara colonizarii grecesti, o cultura proprie si originala. La sfarsitul sec. VI i.H., pe intreg litoralul exista o populate autohtona capabila, cel putin prin varfurile ei, sa pretuiasca noile elemente de cultura materiale oferite de greci. In acest sens trebuie explicata atat prezenta foarte timpurie (sec. VI i.H.) a ceramicii de lux grecesti in mediul autohton de la Tariverde, cit si prezenta elementului autohton in mediul grecesc-arhaic histrian.

Mult ravnitul litoral Pontic

,,Batut" in permanenta, inca din cele mai vechi timpuri, de nenumarate ambarcatiuni, de bancarze feniciene, trirome grecesti, galere romane, corabii si caravele bizantine si genoveze, galioane venetiene, bolozaure turcesti si seice cazacesti si aflat la confluenta unor mari interese politice, acest tarim s-a aflat intr-o permanenta metamorfoza. Porniti intr-o calatorie de-a lungul itinerariilor istorico-arheologice dobrogene ce se insira din abundenta de la Albesti si Callatis (actual Mangalia), pina la Arrubium (Macin) si Donogetia (Garvan), ne oprim cu siguranta la cel mai mare (35ha) si mai vechi sit arheologic grecesc: Histria. Spre deosebire de Tomis (Constanta), Callatis sau Parthenopolis (Costinesti) ale caror vestigii au fost inghitite de edificiile noilor orase, Histria nu are in jurul ei decit cimpul si marea. Pardon, lacul Sinoie, puternicele aluviuni ale Dunarii formind aici de-a lungul anilor un sistem lagunar complex, inchizind cetatii accesul direct la mare si totodata astupand vechiul port al Histriei, aflat odinioara in golful marin Halmyris.

Cararile lagunei

Mergind mai departe pe malul lacului Golovita, nu ezitati sa vizitati ruinele cetatii geto-romane Argamum, astazi la marginea comunei Jurilovca, pe promontoriul numit capul Dolojman. Urcind pe malul lacului Razim, pe drumul ce duce catre Babadag, nu ezitati sa faceti putin dreapta si, printre vii, sa urcati la cetatea Enisala. Construita de puterea imperiala bizantina si de cea comerciala genoveza in scop militar si de supraveghere a drumurilor de pe uscat, si mai ales de pe apa, cetatea a avut un rol militar, politic si administrativ, intr-o perioada in care gurile Cernet si Dunavat nu erau inca blocate, iar actualul lac Razim era inca un golf al Marii Negre. Serpuind apoi pe malul lagunei, ajungem la Agighiol, faimoasa necropola tumulara getica din care provine un celebru tezaur de argint, actualmente la Muzeul de Istorie din Bucuresti .

Un capat de Imperiu

De-a lungul bratului Sf. Gheorghe, vom trece succesiv, in drum spre Tulcea (Aegyssus), de cetatile Halmyris (Murighiol) §i Salsovia (Mahmudia), unde prezenfc a doua foste castre romane, a unui debarcader antic si a numeroase inscriptii atesta un important sit al corabierilor. Trei dintre cele mai interesante si mai putin cunoscute vestigii antice se afla la Noviodunum (Isaccea), Arrubium (Macin) sj Dinogetia (Garvan). Prin pozitionarea lor geografica si strategica, fiind asezate langa unul dintre principalele vaduri de trecere ale Dunarii, loc pe unde se pare ca a trecut fluviul si regele persilor Darius in anul 514 i.H., anticele cetati au fost prezente la toate evenimentele istorice prin care a trecut stravechea Dobroge. Decaderea si distrugerea treptata a acestor centre infloritoare incepe in sec. VI, o data cu atacurile scitilor ce au urmat retragerii armatelor persane ale lui Darius. La inceputul sec. VII, din cauza atacurilor avare si slave viata se stinge treptat in acest colt indepartat al unui imperiu roman aflat deja in declin.