_________________________________________________________________________________________________________________________

Corbii de piatra - cisterna in care sihastrii stringeau apa necesara treburilor zilnice.

Straniile sanctuare din Fagaras

          Mai putin primitori, dar infinit mai semeti decit Bucegii, Muntii Fagaras au fost, la rindul lor, refugiul celor care cautau pacea sufleteasca. E adevarat ca in 'Himalaia' romaneasca nu veti intilni nimic in genul manastirilor tibetane, insa veti putea admira pe indelete cele citeva asezaminte rupestre sapate in dealurile de gresie de la poalele muntilor. Mergind dinspre Cimpulung spre Curtea de Arges, pe traseul Merisani-Musatesti, ajungeti la sihastriile Corbii de Piatra. In peretii austeri, natura a taiat un briu adinc, un fel de acoperis sub a carui streasina se afla un lacas de un farmec fara seaman. Aici dalta vintului si a apelor a fost in mod fericit completata de cea a sihastrilor. Cu secole in urma, acestia au cioplit in abruptul de roca o biserica si o ,,sala" de praznic, in mijlocul careia se mai afla inca o masa din trunchiuri groase de stejar. In general, poarta bisericii este incuiata, dar cheia poate fi obtinuta de la custodele care locuieste in apropiere. Datorita acestei precautii nu veti zari peste picturile decolorate de timp 'nemuritoarele' iscalituri ale vizitatorilor, ci doar un interior auster si o carte de impresii. Un alt asezamint rupestru deosebit se afla in partea nordica a Fagarasului, la Sinca Veche. Mica bisericuta, a carei intrare abia daca se intrezareste la temelia unui deal abrupt de gresie, este cu atit mai impresionanta, cu cit se stie ca aici dalta omului nu a fost deloc ajutata de cea a naturii. In interiorul sau, chiar daca au fost cioplite la dimensiuni reduse, veti recunoaste lesne: pronaosul, naosul si altarul. Prin turnul clopotnitei, partial naruit, razbat iederele salbatice si razele de soare, imprumutind locului o lumina ireala. In altarul daltuit pe peretele din capat, sint inscriptii ce par diferite ca virsta si autenticitate, profilul unui chip omenesc si o cruce a lui David. Din pricina acestor simboluri hibride, vechiului lacas al sihastrilor crestini i sa dus buhul de sit paranormal, asociindu-se, bineinteles, toate atributele pe care literatura de taraba le vehiculeaza in astfel de ocazii: concentrator de energii, loc de intalnire a extraterestrilor, receptor de mesaje transcedentale si asa mai departe. Un singur zvon despre fortele paranormale ale bisericii a fost suficient pentru ca yoghini si sectanti fanatici sa vina aici cu detectoare de metale, baghete 'biomagnetice', ba chiar si cu instrumente geofizice pentru a dovedi ca mica grota nu se supune legii fundamentale a gravitatiei. Unii fotografi pretind ca filmele le-au fost voalate in mod misterios. Ce-i drept, si mie mi s-a intimplat lucrul acesta. Cuprins de o metafizica zapaceala, am scapat din mina un rolfilm care, parca pentru a demonstra ca atractia gravitationala functioneaza ireprosabil si in aceste locuri, a cazut si s-a desfacut Celelalte filme insa s-au strecurat nevatamate prin cimpurile paranormale...