_________________________________________________________________________________________________________________________

Marele Masturbator, 1929,  

ulei pe panza, 110x150cm 
Madrid, Museo Nacional 
Centro de Arte Reina Sofia

Tanarul Dali a fost un mare admirator al teoriilor de interpretare a visului ale lui Sigmund Freud, vazand ca el prevalarea dorintei sexuale refulate inspatele fiecarei expresii ale inconstientului cum se manifesta in vise. "marele masturbator" este o masina care pare ca isi are inspiratia in Ｂpparatus pictures" de De Chirico, Miro si Tanguy. Accentuarea elementului mecanic, asa cum se intalneste in titlu, Ｎasturbator", este martora la masura in care vietile sunt determinate de fortele secrete ala erosului. Subiectul central al picturii este un cap moale. Desi acesta este deasemenea o trasatura a doua picturi din acelasi an, "Jocul lugubru" si "Enigma dorintei", motivul cum este infatisat in "Marele masturbator" este izolat. Sprancenele foarte lungi infrumuseteaza ochii inchisi, si un nas urias se sprijina pe pamant. Gura a fost inlocuita cu un cosas imens, care poate fi asemanat cu un falus. Capul se termina in partea dreapta cu ornamentatii art nouveau din care creste bustul unei femei, care pare ca mangaie organul sexual barbatesc. Dali a asamblat aceasta masina ca si cum ar fi constituita din fragmenta individuale de vis. Este amplasata in centru, uriasa, aparent dominand totul, chiar si cei doi iubiti imbratisandu-se in umbra sa.

Enigma dorintei - 
Mama mea, mama mea, mama mea

1929, ulei pe panza, 110x150.7cm
Munchen, Staatsgalerie 
moderner Kunst

Pictura este un tribut adus maternitatii. Se aplica, nu neaparat mamei artistului, care nu joaca aproape nici un rol in Opera sa; infatiseaza, mai degraba, mama ca arhetip. Corpul turtit de proportii gigantice, gaurit, se inalta dintr-o campie de culoarea desertului. Nu are membre; in locul acestora se subtiaza in varf, in "capul de leu al dorintei" si la baza, in stanga, intr-un cap fantomatic, cu ochii inchisi. Furnici se raspandesc, dintr-o gaura, pe obraz: acest motiv apare in filmul lui Dali, "Un caine andaluz" ( 1929, realizat impreuna cu Luis Bunuel ) si in numeroase picturi. Individul tanjeste dupa siguranta starii de vis prenatale, dar aceasta unire cu mama apare deasemenea amenintatoare. Corpul enorm sta parca nesigur pe un arabesc moale; in cavitatile din partea se repeta sintagma "ma mere" ( mama mea). Amorfitatea asemanatoare creierului, a corpului trimite la imaginatie, radacina dorintei. In partea stanga a celor doua gauri, care par sa fie rezultate ale eroziunii, putem sa distingem un trunchi de femeie intr-un cadru de piatra indepartat. Aceasta aduce aspectul sexual al mamei - o data eliminat si accentuat in pictura.

Leda Atomica. 

1949, ulei pe panza, 61.1x45.3cm
Figueras, Fundacion Gala -Salvador Dali

" Sa fie pentru totdeauna binecuvantata ziua in care Dali a intalnit-o pe Gala intr-o piata din Cadaques si el, aflat in gratiile zeitei Fortuna, s-a unit cu un intelect atotintelegator, unul, in sfarsit, egalul sau..." (Dali) femeia venerata de artist nu era numai iubita si muza sa; este deasemenea modelul lui preferat. "Leda Atomica" este un bun exemplu al schimbarii in arta lui Dali, care s-a petrecut in jurul anului 1945. In aceasta perioada s-a indepartat definitiv de psihanaliza freudiana, luand ca punct de orientare opera pictorilor clasici. Mult spre dezamagirea colegilor suprarealisti, care au fost indemnati de aceasta schimbare sa-l boteze cinic "Avida Dollars', picturile care rezultau erau influentate, atat tematic cat si compozitional, de arta renascentista. Nu numai ca subiectul Ledei este un motiv clasic intr-o pictura occidentala, dar structura picturii poate fi vazuta folosind regula "partii de aur", asa cum a fost calculata de calugarul italian Luca Pacioli, pentru proportiile divine.Dali insusi a comentat asupra acestei schimbari, dupa cum urmeaza: " M-am decis in acel timp sa indrept toate experimentele revolutionare ale tineretei mele spre marea traditie mistico-realistica spaniola.

Ispitirea Sfantului Anton, 1946

1946, ulei pe panza, 89.7x119.5cm
Bruxelles, Musees Royaux des 
Beaux-Arts de Belgique

In multe din picturile sale Dali s-a inspirat din bogatia picturilor asociate cu credinta catolica. "Ispitirea Sfantului Anton" s-a nascut pentru un concurs anuntat de companie Loew-Lewin. Tabloul castigator ar fi aparut in versiunea cinematografica a romanului lui Maupassant, "Bel Ami"; Max Ernst a luat premiul intai, Dar pictura lui Dali a atras deasemenea atentia multora. Tema pustnicului bantuit si sedus din abstinenta sa de tentatiile diavolului, in special in forma de femeie, a fost una de care multi artisti erau interesati. Grunewald infatiseaza pe sfant inconjurat de o jungla pline de groaznice fete strambe si demoni. In pictura lui Dali il gasim pe sfantul anton intr-un desert pustiu si dezolant. El indreapta crucea exorcizatoare spre un armasar aflat in fruntea procesiunii de elefanti cu picioare de paianjen. Pe spatele lor poarta monumente ale tentatiei. Elefantul din mijloc este o reminiscenta a percursorului lui Dali, elefantul sculptorului baroc Bernini, purtand obeliscul. In filmul sau "Simon del Desierto" (Simon in desert) Bunuel va ridiculiza mai tarziu subiectul sfantului dus in ispita.

Vis provocat de zborul unei 
albine in jurul unei rodii 
cu o secunda inainte de trezire. 

1944, ulei pe panza, 51x40.5cm
Madrid, Fundacion  
Coleccion Thyssen-Bornemisza

Aceasta lucrare reprezinta deasemenea, o tratare a scrierilor lui Freud. In acelasi timp il dezvaluie pe Dali - clasicul, lucrand intens cu motive din istoria artei pe la mijlocul anilor 1940. De exemplu, elefantul poate fi gasit la o statuie de Gian Lorenzo Bernini din Roma. Artistul in departeaza bestiei masiva greutate pamanteasca facand-o sa se inalte spre rai pe niste piciore eterice de pasare flamingo. Deasemenea, obeliscul de pe spatele sau este format, nu din piatra, ci, mai degraba, din cristal translucid. Punctul central al picturii este Gala adormita, plutind deasupra unui peisaj suprarealist. Conform lui Dali, albina care bazaie comunica un pericol ( inteapa) inconstientului femeii care se odihneste, declansand astfel un vis. In asamblarea continutului visului, Dali citeaza imagini clasica din simbolistica visului de Freud. Astfel, cei doi tigrii intrupeaza dorintele trezite ale inconstientului, punand stapanire ca un cosmar din subconstientul persoanei adormite. Rodia reprezinta fertilitatea femeii, pestele si baioneta - potenta masculina. Artistul ilustreaza, astfel, dorinta inconstienta de relatie sexuala prin intermediul unor metafore picturale.

Persistenta memoriei, 1931

1931, ulei pe panza, 24x33cm
New York, The Museum of Modern Art

Motivele " ceasului moale" ale lui Dali apartin celor mai cunoscute plasmuiri facute vreodata in pictura. Dali insusi sustinea ca inspiratia pentru motiv ii fusese furnizata de vederea Camembert-ului topit. " In exact acelasi fel in care ma intreb de ce un functionar bancar nu mananca un cec, tot astfel este o sursa de uimire ca nici un pictor inaitea mea nu s-a gandit sa picteze un ceas moale", a comentat , in modul sau tipic, acest motiv. Prin ceasurile sale, Dali a creat o metafora pentru natura efenera a timpului, si apare iar si iar ca un laitmotiv in picturile lui. Acele acare pot fi vazute in " Ceasurile moi" din 1931, asa cum este numit si acest tablou, primesc comentarii aditionale prin muntele din fundal si, deasemenea, prin insecte, acestea din urma reprezentand moartea si putreziciunea. Ceasurile par a fi frunze vestejite, cazute dintr-un trunchi de copac uscat din partea stanga a picturii. Spre deosebire de amorfa structura curgatoare, piatra din fundal reprezinta ceea ce este etern. Contrastul din pictura dintre moale si tare furnizeaza o ilustratie pentru contrastul dintre efemeritate temporara si permanenta eterna.