_______________________________________________________________________________________________
In cataloagele de la inceputul secolului lucrarea intitulata Iudita si Holofernes I figureaza, de obicei, sub titlul gresit de Salome. Tabloul a ajuns sa fie cunoscut sub acest titlu in ciuda faptului ca numele ludita si Holofernes sunt scrise cu litere mari pe rama tabloului. Eroarea provine, fireste, din faptul ca, in general, ambele figuri biblice sunt zugravite cu un cap barbatesc retezat. ludita, spre deosebire de Salome, l-a ucis cu mana ei pe Holofernes si tocmai pentru aceasta ii trezeste interesul pictorului. Klimt nu se ocupa de crima in sine. Capul lui Hololernes se vede aproape in afara ramei tabloului. Artistul povesteste deci nu asasinatul insusi, ci picteaza portretul luditei, despre care Felix Salten scrie: ,,O femeie supla, mladioasa, cu privire si buze teribil de focoase (...) in trupul atragator par sa zaca forte si energii misterioase, care — odata trezite — nu mai pot fi infranate, si acest lucru ii ingrozeste pe burghezii moderati... Femeile, eroinele vremurilor stravechi, antice, se intorc sub ochii nostri, prind viata si umbla printre noi. Cat de admirabil a fost pictat trupul luditei; aproape slab, baietos de subtire, trupul ei pare ca vrea sa se intinda. Luminata, parca dinauntru, de mii de lumanari, suprafata pielii vibreaza: aproape ca se vede sangele curgand in vine.” In descrierea operelor lui Klimt revin mereu si mereu cuvinte ca: lumina, putere, energie.Iudita din tabloul analizat este personificarea insasi a ,,femeii fatale". O femeie periculoasa, ademenitoare, constienta de puterea ei, care poate lesne intinde curse barbatilor. Gottfried Fried scrie urmatoarele despre aceasta opera: ,,Inceputurile emanciparii feminine, prezenta femeilor in numeroase profesiuni si in politica, precum si inevitabila rasturnare de rol, intervenind intre sexe, amenintau de mult. Fireste, Klimt — si nu numai el — este departe de analiza exhaustiva a temei, de descrierea cercetarii acestor schimbari din punct de vedere cultural si social.” Pictorul prezinta o metafora.
1901; 84 x 42cm
Osterreichische Galerie, Viena