______________________________________________________________________________________________

                Klimt face, in 1905, o calatorie in Italia, unde descopera, la Ravenna, frumusetea Bazilicii San Vitale. Mozaicurile  de inspiratie bizantina, de un aur stralucitor, produc asupra lui o profunda impresie si,  ca  efect  direct,  incepand  din  acest moment Klimt foloseste tot mai des placarea aurie. La realizarea tabloului intitulat Sarpe de apa I, artistul foloseste acuarela    si pasta aurie. Incepand cu sfarsitul anilor nouazeci, Klimt realizeaza o serie completa de tablouri cu tematica inspirata de apa. Istoricul de arta american, Carl Schorke, scrie despre aceasta serie: ,,Figurilor iesite de sub penelul sau le place apa a  carei adancime le inghite trupurile neinfranate. Apare un motiv nou care devine, curand, un element regasit  mereu  in  toate  artele moderne: parul femeii. Cascada de par unduind  in  apa  apare  concomitent  cu  trupurile  ce  se  inalta  in curentii  puternici.  Figurile feminine ale lui Klimt se simt acasa in acest spatiu vital, in care  barbatii  s-ar  scufunda  imediat”. In  tabloul  intitulat  Sarpe de apa I artistul alatura doua simboluri ale eroticii: trupul feminin gol si sarpele. Scena provocatoare infatiseaza  doua femei goale, trupurile lor se unesc in imbratisare si, gratie elementelor  decorative,  se  contopesc  total.  In  loc  de  picioare  vedem forme mladioase, ca niste serpi, acoperite de trasaturi de pensula sidefii care evoca  scoici  si nimfe.  Alungit  in  sens vertical, tabloul face impresia ca ar fi inversat. Capul inclinat intr-o parte al uneia dintre femei rastoarna echilibrul compozitiei, se clatina de parca scena s-ar petrece sub apa. Pictorul obtine  efectul  unduirii  cu  ajutorul  unei  multitudini  de  bule  si linii serpuitoare.

1904-1907; 50 x 20cm

Acuarela si aurire pe pergament