Un gand urla in eternitatea unei fiinte ce cauta prea mult poate, ce cauta doar intelegere, si o cauta in pustiul gol al unei umanitati ce a renuntat la vis, retragandu-se doar in reverii. Fugiti de adevar, fugiti caci nu vreti sa vedeti cat de goi sunteti, goliti de sentimente adevarate, goliti de sentimente pure (de fapt nu exista puritate). Ce mult inseamna sa poti spune ca Traiesti.
Prea mult. Coplesitor de mult. Mai mult decat veti vedea voi
vreodata. Sa traiesti cu atata intensitate incat sa simti ca mori din cauza
vietii… Asta ar fi in cel mai bun caz,
fericirea. Fericire despre care s-a spus si scris atat incat oricine ar incerca
sa afle ce inseamna de fapt, s-ar pierde in noianuri de carti si tratate ca si
in diversele religii ce promit fericire dar o fac in asa fel incat sa te faca
mai intai sclavul lor si apoi, negandu-iti tie insuti faptul ca e totul o
minciuna, aproape te amagesti ca esti fericit. Adanc inauntru, stii ca nu esti,
ca nu ai fost si nu vei fi niciodata, dar vrei cu atata disperare sa te crezi
fericit incat te vei refuza adevarului, ii vei urla in fata : TU NU EXISTI !
Vei urla iti vei sopti asta pana cand Adevarul, sarmanul adevar se va pierde in
noaptea tristetii tale ascunse. Ce poti face cand imbratisezi adevarul,
constientizarea rece a durerii tale ? Asta va intreb. Daca cel ce afla
raspunsul la aceasta intrebare mai e dupa aceea intre cei vii…totul e in
mainile lui.
The happy ones dwell in non-existence. FOR EVER !
Morti
de viata te vor, te cauta
Si tu
esti pierdut pentru ei
Pentru
toti ce n-au stiut sa te vada
Am
trecut de ieri
Astept un maine ce-mi promite doar zeci de compromisuri
necunoscute intru gloria eterna a ipocriziei
noastre marete de oameni vrednici doar de dispret sau ura
SETTLE FOR NOTHING NOW, SETTLE FOR NOTHING LATER….
HOME
>> LITERATURA
>> ESEURI