Cautând frumusetea iluzorie a idealului ratacit in imperfectiunea ideii ce n-a putut veni intr-un vis ce se topeste in rasaritul soarelui, ma intreb daca va veni vre-o fiinta intru absolutul ratacirii ce mi-a intinat bestia urlânda. Când sa-mi deschid dintii m-a izbit o idee cu o umbra legata de ea cu lanturi de determinare ce nu vor putea fi parfumate de spinii nici-unui trandafir. Si orice s-ar crede, nu toti cei ce-au venit in mine s-au gasit in viata ci mai degraba nu stiu despre ce vorbeste aberanta fiinta plictisind bucuria zilei de ieri ce nu va mai fi nici mâine nici in bucuria mea, nici a ta, nici a lor. Caci ei nu mai stiu si nu mai vor si nu mai pot, de prea multa ascundere in cortina mâinelui ce refuza acum sa-i mai adaposteasca caci nu mai rabda mortii. Hmda. I-a refuzat acum dar va plati. Caci ori va veni o bestie si-o va intreba terminata, ori va veni un animal si-o va intreba neterminata in litera din nimic. Pe care n-o stie caci a refuzat-o. Sa-i fie de bine. Sau nu. Caci tu n-ai mai vrut sa-mi cânti si sa ma mângâi ci acum ma vrei doar a ta paiata. Ei bine, paiata isi va taia sforile cazind in cuptorul inchis in care flacarile vietii ard si din care nimeni si nimic nu poate iesi, nici macar lumina sau caldura. Sa ard. Bine, voi arde, dar macar voi fi eu si nu un eu cumparat cu pretul vietii mele si un eu ce nu mi se mai supune. Oare mi s-a supus el vreodata? Da, s-au hotarât sa nu-mi mai zambeasca. Toti sorii mi-au murit in nefericirea rece a zilei de ieri caci zburand intre amintire si neandeplinit nu poti decât sa urli. Si urlu. Urlu mut cum sunt. Si vine si pleaca si e rotund si negru si pleaca si vine si nu ma vrea ci doar viata si spiritul din mine. Si sufletul meu se intreaba: pâna când? Pâna mâine. Pana ieri. Pana niciodata. Sau nu. Sau acum. Vino si pleaca. Dar pleaca si nu mai veni caci nu te vrea nimeni. Sau te vreau eu din ura, furie si grotesc. O seninatate negata absolut nu inseamna nimic pentru tine dar mie imi e reverie de o zi si-o viata. Chiar de-ai sti cine sunt n-ai vrea sa ma vezi stiindu-ti slabiciunea ce nu ma rabda lânga ea. Nu-i asa? Stiam eu.

AUTOMATIC HATE MACHINE 13.03.2001

HOME > LITERATURA > ESEURI