VIATA
Cu pereti de sticla
opaca
Ma imprejmuieste
Ma izbesc ca o musca
Nauca de atata zbucium
Si incerc sa strabat
Prin peretele translucid
N-am aer, ma sufoc!
Ajutor!
Si chiar de ne-aude
cineva ,
Se uita la mine prin
Sticla si pleaca
Mai departe.
Vreau sa traiesc!
Dar nu voi supravietui
mult timp
In cusca asta
Ce ma strange;
Pare fiinta din fiinta
mea,
Incorsetandu-ma
Ca o platosa de fier.
Vreau sa ies afara, la
aer!
Vreau sa ma misc in
voie,
Sa urlu si sa cant.
Vreau sa traiesc,
Dar nu intr-un mormant!
Sa trec pe langa ea cu
nepasare
Dar timpul trece, si
cateodata
Imi vine sa cer
indurare.
As vrea sa nu mai fiu
singur,
Sa am cu cine vorbi,
Sa pot sa am langa mine,
alaturi,
Un suflet sa-l pot iubi.
Un suflet aidoma cu
mine,
Sa zbor prin lume
haihui,
Sa-mi dea inapoi
fericirea
Si-odihna plecate pe
urmele lui.
Si-mi vine sa urlu la
luna,
La
stele, la soare, la cer,
Si-mi vine sa urlu la
oameni
Caci printre toate ma
simt mai stingher.
Si-adanc, mai adanc
sapa-n mine
Tristetea ce-aduce
furtuni,
Caci, totusi, avem
nevoie adesea
De
cateva minuni
Vino cu mine
Pe drumul asta
inunecat !
De ce nu vrei ?
Crezi
ca poate nu esti in
stare
sa infrunti
pericolele ?
nu- ti fie teama !
stii
ca eu voi fi alaturi de tine !
vom merge amandoi
tinandu-ne de mana
peste puntea suspinelor.
Zadarnic fugi, caci,
Nu ai unde te
ascunde !
Pentru mine
Orice mister e o
formalitate ;
Nu te teme,
Esti protejat de iubire,
Daca intradevar crezi
in ea
Te-nteleg
Ti-e frica sa nu cazi
In abisul mustrarilor
de constiinta
totusi, incearca !
Nimic nu e sigur
pe lumea asta
Totusi
Hai sa ne luam de mana
Si sa incercam
Sa razbatem prin
Valea plangerii,
Cautand nemurirea.
TE
ASCULT
Vino cu mine
Hai sa ne chinuim
amandoi
Pe drumul asta
inunecat !
De ce nu vrei ?
Crezi
ca poate nu esti in
stare
sa infrunti
pericolele ?
nu- ti fie teama !
stii
ca eu voi fi alaturi de tine !
vom merge amandoi
tinandu-ne de mana
peste puntea suspinelor.
Zadarnic fugi, caci,
Nu ai unde te
ascunde !
Pentru mine
Orice mister e o
formalitate ;
Nu te teme,
Esti protejat de iubire,
Daca intradevar crezi
in ea
Te-nteleg
Ti-e frica sa nu cazi
In abisul mustrarilor
de constiinta
totusi, incearca !
Nimic nu e sigur
pe lumea asta
Totusi
Hai sa ne luam de mana
Si sa incercam
Sa razbatem prin
Valea plangerii,
Cautand nemurirea.
HOME > LITERATURA > POEZIE IN SUS