Email: pulsul@netcom.caÎn momentele actuale intrarea României în N.A.T.O. nu se justifică numai prin interese militare sau de securitate si apărarea teritorială ci reprezintă decizia ireversibilă a Poporului Român de a se afilia la democratiile vestice. Deaceea acest deziderat reprezintă o prioritate fundamentală a politicii externe românesti. Pregătirea României pentru acest pas deosebit de important reprezintă un obiectiv major pentru politica internă a Tării noastre. Este deosebit de important de subliniat faptul că integrarea României în N.A.T.O. încă din primul val al extinderii acestuia este sustinută de întraga societate Românească. Opinia publică si toate partidele politice existente se pronuntă pentru măsuri urgente adoptate de Guvern în vederea realizării acestui obiectiv.
Ce ar reprezenta intrarea României în N.A.T.O. pentru N.A.T.O.?
*România prin facilitătile pe care le oferă ar reprezenta o importantă piesă de arhitectură a securitătii
Europene si Trans-Atlantice.
Adeziunea României la N.A.T.O., împreună cu Polonia, vor asigura extinderea Aliantei pe directia nord-sud, având o însemnătate deosebită în consolidarea unui stat Ukranian independent.
România, Ungaria si Slovenia pot asigura extinderea pe directia est-vest si o consolidare a flancului sudic al Aliantei ducând la asigurarea stabilitătii în Balcani. În această pozitie România doreste să joace un rol activ si să reprezinte un factor de stabilitate.
Flancul stâng poate si ar trebui consolidat având în vedere instabilitatea politică din zona Caucazilor, Asia Centrală, Orientul Mijlociu, zona Golfului si Africa de nord, posibilele conflicte în problema Kurdzilor, situatia din ex-Iugoslavia. Proliferarea traficului de armament, existenta fundamentalismului Islamic, criminalitatea si traficul de droguri sunt generate de aceeasi zonă.
Asezarea Romăniei la intersectia axelor geografice de interes strategic reprezintă o legătură coerentă a sistemului de securitate regional asigurând o excelentă capacitate de comunicare între flancurile Aliantei.
*România poate reprezenta pe termen mediu si lung un element European si Regional strategic având în vedere resursele energetice de care dispune.
Oferă cele mai bune căi de tranzit ale petrolului si gazelor naturale de la Marea Carspică către Europa de vest (prin Marea Neagră si Dunăre). Deasemenea dispune de importante capacităti de prelucrare a petrolului.
Folosind Centrala Nuclear-Electrică de la Cernavodă (construită la nivelul de securitate al standardelor vest europene) la întreaga capacitate, România va deveni exportator de energie în zonă (Bulgaria, Ukrania, Moldova si Turcia) contribuind si la securitatea mediului.
Capacitatea României de intrare în N.A.T.O.
*Alegerile democratice din noiembrie si participarea minoritătilor la actul guvernării, confirmă încă o dată
dorinta ireversibilă a societătii Românesti de integrare în spatiul democratic Euro-Atlantic.
România reprezintă la ora actuală un factor important de securitate în regiune datorat stabilitătii politicii interne bazată pe o largă coalitie guvernamentală si pe o opozitie constructivă, participarea minoritătilor nationale la actul guvernării, un sistem institutional si legal care oferă un climat propice dezvoltării societătii românesti.
*Performantele si inter-operativitatea armatei este recunoscută de către membrii Aliantei.
Remarcabila participare a României la actiunile de mentinerea păcii precum si experienta acumulată în cadrul acestor actiuni (Bosnia, Golf, Angola) au o importantă însemnată. Putin timp în urmă Romănia a trimis trupe de mentinerea a păcii în Albania si de asigurare a livrărilor de ajutoare umanitare către această tară. Costul Misiunii Române pentru Albania, suportat de Guvernul României, este de 90 miliarde lei pentru un termen de sase luni. Trebuie mentionată atitudinea Vestică a ofiterilor români si faptul că în ultimii 30 de ani nici unul din ofiterii Armatei Române nu au studiat la Moscova.
România este una din cele 17 tări ale lumii care produce avioane si printre primele 7 producătoare de elicoptere sub licentă Britanică, Franceză si Americană, producând în acelasi timp armament vestic modern.
Industria Românească nu este dependentă de tehnologia rusă.
*Costurile de integrare a României în N.A.T.O. vor fi mult mai reduse comparativ cu integrarea unor tări ca Polonia si Ungaria al cărui teritoriu este aproape la jumătate iar cheltuielile de integrare sunt aproximativ duble. RAND Corporation estimează un cost de 10 miliarde dolari pentru integrarea României în N.A.T.O..
Trebuie mentionat faptul că acest cost este asumat de către Guvernul României. Este foarte important ca stabilitatea si dezvoltarea economică să devină o prioritate a Guvernului.
Toti acesti factori reprezintă motive deosebit de importante pentru integrarea României în N.A.T.O. în prinul val, situatie pentru care România nu aceeptă alternativă.
Gabriel LINTĂ
O lărgire selectivă prin includerea doar unora din statele Central Europene si neincluderea României va duce la câteva consecinte negative nu numai pentru tara noastră, dar va afecta si stabilitatea securitătii europene. Voi enumera câteva din aceste efecte negative.
Ruperea coerentei în spatiul Europei Centrale
Din punct de vedere al securitătii Europa Centrală reprezintă un spatiu coerent. Istoria a demonstrat, special cel de-al doilea război mondial urmat de războiul rece, că ori de câte ori coerenta securitătii acestei zone a fost afectată semintele unui viitor conflict au fost sădite. Nu din întâmplare fragmentarea Europei Centrale a dus la tensiuni majore si conflicte în Europa.
Azi, există o oportunitate istorică unică de a mentine si consolida securitatea în această zonă prin includerea în NATO a tărilor care fac parte din ea. Neadmitând acest grup relativ mare de tări din care face parte si România va distruge unitatea acestei sfere de securitate si va genera efecte dureroase în capacitatea de apărare a României în primul rând dar si pentru Aliantă. Flancul sudic va fi mult mai expus iar granita de apărat mult mai mare.
Acordarea unui tratament diferit tărilor Central Europene în procesul de integrare va afecta balanta strategică a zonei cu efecte majore în securitatea regională si sub-regională.
Relatiile Româno-Ungare
În contextul arătat mai sus, relatiile dintre România si Ungaria au o relevantă deosebită deoarece în decursul istoriei relatiile dintre aceste tări au fost deosebit de complexe.
NATO tine cont, poate decisiv, de stabilitatea relatiilor Româno-Ungare. Azi cele două tări pot deveni pilonul stabilitătii în Europa Centrală. Este o realitate că aspiratia comună de a se alătura la NATO si activitătile de cooperare în cadrul Parteneriatului pentru Pace au dus la întărirea încrederii reciproce si la semnarea Tratatului de Bază bilateral.
În perspectivă este deosebit de important ca cele două tări să se bucure de staturi similare în legăturile lor cu intitutiile Europene si Euro-Atlantice. Fără îndoială că dacă doar una din tări îsi va vedea aspiratiile înplinite, cealaltă se va simti frustrată existând posibilitatea aparitiei unor efecte negative pe scena politicii interne. Dacă acest lucru se va întâmpla procesul de apropriere si de construire a parteneriatului între România si Ungaria poate să încetineze sau chiar să fie compromis. Impactul asupra liderilor politici care au realizat aproprierea relatiilor româno-ungare poate fi foarte serios, chiar devastator. Va fi pregătit terenul acelor politicieni nationalisti si extremisti care s-au opus dezvoltării normale a relatiilor de parteneriat dintre cele două tări si va apare riscul slăbirii stabilitătii interne.
Istoria a demonstrat că atunci când România si Ungaria au fost incluse în acelasi sistem de securitate, relatiile, de cele mai multe ori nesigure, au fost cel putin non-conflictuale. Când nu a fost cazul acesta relatiile au fost tnsionate. În noul contex democratic de azi aderarea simultană la NATO va continua dezvoltarea pozitivă a relatiilor Româno-Ungare.
Din această perspectvă, un tratament diferentiat în ceeace priveste admiterea în NATO ale celor două tări va fi contrar scopurilor de lărgire a Aliantei care prevede întărirea democratiei, securitătii si stabilitătii Europei Centrale.
Triunghiul România-Polonia-Ucraina
România, Polonia si Ucraina, sunt cele trei mari tări din zonă, având un rol cheie în securitate si stabilitatea Europei Centrale si de Est. Schema unei cooperări trilaterare va fi benefică întregii regiuni, inclusiv o relatie mai constructivă între Federatia Rusă si celelalte state ex-Soviatice.
Admitând Polonia sau România va afecta construirea acestui parteneriat. Tara lăsată pe dinafară va avea posibilităti mai reduse de a se implica în schemă. În acelasi timp cea care va fi admisă va avea de suportat un cost de integrare mult mai mare.
Renationalizarea strategiei de apărare
Luând în calcul pozitia României în cadrul fostului Tratat de la Varsovia, politica sa de apărare a fost în special natională, în sensul că s-a accentuat auto-apărarea bazată pe forte proprii.
După revolutia din 1989, si în special după 1995, când reforma armatei a demarat, o schimbare în mentalitatea politică, socială si economică a schimbat situatia tării. Acest fapt duce la o de-nationalizare a politicii de apărare în favoarea unei strategii de apărare de cooperare centrată în aderarea la structurile NATO.
România a jucat un rol important în cadrul Consiliului de securitate ale ONU adoptând rezolutiiile acestuia si anume embargourile impuse Irakului si Iugoslaviei în urma cărora România a pierdut aproximativ 13 miliarde $
În ciuda mult discutatului Act Ribbentrop-Molotov care a hotărât ruperea Basarabiei si Bucuvinei de Nord de trupul tării si atasarea lor la fosta Uniune Sovietică nici unul din partidele politice responsabile nu au cerut reanalizarea acestei hotărâri. România doreste să contribuie la păstrarea păcii si stabilitătii în zonă.
Cu toate aceste antecedente care au promovat o politică de apărare de cooperare, dialog si integrare neadmiterea în NATO vor forta România spre o strategie de apărare mai degrabă natională decât una de cooperare. Ceeace va duce la directionarea unor importante fonduri către dezvoltarea Fortelor Armate si nu către dezvolterea puntelor slabe si a dezvoltarea societătii românesti ceeace va duce în timp la o mărire a gradului de sărăcie cu repercursiuni asupra stabilitătii tării si a regiunii.
Discriminare împotriva României
Dacă unele tări din Europa Centrală vor fi admise iar România va fi lăsată pe dinafară acest fapt va fi o descriminare pentru tara noastră, pentru politicieni si pentru populatie.
Este adevărat că unele tări Central Europene au demarat pe calea democratiei si a economiei de piată ceva mai devreme dar ceeace contează sunt performantele actuale si cele pe termen lung. Romănia si-a îndeplinit promisiunile si obligatiile asumate tot ceeace doreaste este să se găsească la acelasi nivel cu statele europene dezvoltate.
Separând România de grupul tărilor care fac parte din NATO si de strategia zonei din care normal face parte si cu care împarte aceleasi îngrijorări strategice este fără îndoială o descriminare.
În final, NATO reprezintă o chestiune de securitate natională pentru România si un mare câstig strategic pentru Aliantă.
Frustrarea populatiei
Este un fapt dovedit că la nivelul populatiei României integrarea în NATO si deasemenea în Uniunea Europeană si Vest Europeană reprezintă o aspiratie către democratiile dezvoltate ale lumii.
Acest deziderat a jucat un rol important în aducerea în fruntea tării, în urma alegerilor libere din noiembrie, a unor partide reformatoare si izolarea partidelor extremiste si natinoliste de pe scena politică a tării. Populatia a acceptat un mare sacrificiu pentru a creea în România o economie de piată democratică. Populatia si oamenii politici doresc integrarea în NATO nu numai ca o garantie a securitătii ci si pentru a face economia românească mai atractuvă pentru atragerea de capital străin.
Neadmiterea României în primul val va fi greu de înteles de către plătitorii de taxe care întâmplător sunt si cei care votează iar partdele aflate la putere acum pot fi serios afectate, dând posibilitatea radicalilor nationalisti să câstige teren cu consecinte dezastruoase în politica românească. Aceasta va duce la instabilitate si incertitudine.
O asemenea atitudine va descuraja investitorii străini să investească, în aceste momente când România are cel mai mult nevoie de ei pentru a realiza reforma ecomomică. Acestia vor prefera tări mai "sigure" considerând, gresit sau corect, că din moment ce România nu a fost admisă în primul val aceasta are probleme de securitate
Pericolul "zonei gri"
O admitere selectivă a tărilor Central Europene va re-deschide ideea de Europă bi-polară si împărtită în sfere de influentă politică. Se va considera că doar cei care apartin de NATO fac parte din democratiile vestice în timp ce celelalte state fac parte din asa numita "Zonă gri" unde alte influente pot fi exercitate si care pot duce la ceeace a fost Europa pe durata Războiului Rece, cu singura diferentă că divizarea si granitele sunt mai la est.
Dacă o lărgire selectivă va avea loc datorită opunerii Rusiei, se poate interpreta că NATO consimnte la hegemonia Rusiei asupra Europei Centrale. Este greu de făcut speculatii pe această temă si impactul ei asupra politicii interne românesti.
Gabriel LINTĂ
Email: pulsul@netcom.ca