Frumos si trist, cu trup sculptat,
Privesti pierdut la mine
Sufletul ti-e parca suspendat
In privirea-mi catre tine…
Imi spui fara cuvinte,
Ma mangai fara mana,
Cu privirea ta fierbinte,
Ce atatea vise-aduna.
Imi spui fara cuvinte.
Imi ceri fara de glas,
Privirea nu ma minte,
Si nici obrazu-ti tras.
Imi spui fara cuuvinte,
Ce-a fost din ce-a ramas?
Trecutul nu ne minte…
Vorbim fara de glas.
Gaseste-acum raspunsul
Si tu-n privirea mea,
Patrunde nepatrunsul,
Ce ochiul ti-l va da.
O lacrima trece de vama,
Prin sita de gene, sfioas,
E un raspuns, de buna seama
Cand pleoapele se lasa-n jos….
(ianuarie 2000)