Mandru si singur, piscul de munte,
Batran de tot, cu tamplele-i carunte,
Priveste-n jos, la blandele ciute
Sorbind din izvorul rece si iute.
Cu varfu-i musca din soare,
Mai potolind a sa dogoare,
Falnici brazi pe umeri poarta
Soare de umbra sa desparta.
Poala-i e plina de floare,
Miroase-a crud si a visare,
Salbatica fraga te-mbie
Cu boaba-i dulce, rozalie.
Departe de forfota istovitoare,
Departe de beton si tinichea,
Sa simti pamantul sub picioare,
Cand timpu-n loc ar vrea sa stea.
Te-asezi si taci pe-o buturuga,
Inalti poate de multumire-o ruga,
Cand pacea lin in tine coboara
Parca te nasti a doua oara!
(23 februarie 2000)
