Uneori lumea nu-i acolo si nu spune nimic,
Alteori simti c-o ai la degetul cel mic.
Uneori e totul plasmuire ademenitoare,
Alteori prinzi sensul si dulcea-i incantare.
Uneori te temi sa mori si gandu-l refuzi,
Alteori chemi moartea cu ochii-ti confuzi.
Uneori iti esti tie de-a dreptul strain,
Cand glasul tace si-atatea ganduri iti vin.
Uneori te-apleci de greaua-ti povara,
Alteori poti afli ca totusi se zboara
Uneori privirea iti mangaiere,
Alteori pumnalul ce-mplantat se cere.
Uneori tragi cortina peste lacrima vietii,
Alteori o-nlaturi , zambind diminetii!
Uneori esti tu , alteori , nici nu te stii,
O lume-ncepe totusi, in fiecare zi…
(17 februarie 2000)
