INSULA
INTERZISA
- jurnal de necalatorie -
Exista
o insula prin care ratacesc in visele despre limanuri inaccesibile, o insula ca
un colt de rai cazut pe pamint. E o insula binecuvintata de zei, in jurul careia
marea aseaza cununi de spuma sa-i sporeasca frumusetea, la ceasul rasaritului
plin de pescarusi somnorosi.
In insula aceea rasuna mereu cintece
tandre, de dragoste si de dor, spre care ma ademeneste mereu chemarea iubirii. A
fost intr-o alta noapte insa si intr-o alta insula cind cintecului de dragoste i
s-a cerut sa taca. O noapte blinda si limpede de septembrie, cu stoluri de
cocori plecind, devreme, prea devreme, intocmai cum si iubirea a plecat apoi,
mult prea devreme, lasindu-ma in urma. Totusi, in numele insulei calatorite si
al celei necalatorite si in speranta ca aripile acelorasi cocori imi vor aduce
inapoi, intr-o primavara, iubirea pierduta, atit cit voi trai, nu voi inceta
niciodata sa cint despre dragoste.
La
insula necalatorita insa, nu voi ajunge niciodata. Doar sufletul meu o va atinge
in ziua cind, descatusat din trup, va zbura sa-si caute odihna la tarmul marii
pe care mereu a iubit-o. Doar el va gasi acea insula aievea si va ramine acolo
pentru totdeauna sa priveasca marea, ascuns intr-o biserica cu turle albastre.
© Toate drepturile rezervate
English
version
E-mail me
Page backgrounds © Lonely Shell
|