ASFINTIT DE SOARE

          
        Am stat intr-un amurg pe o colina, cind soarele isi lasa pe norii trandafirii timpla obosita dupa o zi de stralucire. Am ascultat in taina tacerea amurgului in care m-am subtiat pina la transparenta ascultind indepartate zvonuri. Venea din departari cu pasi de umbra cintecul izvoarelor si filfiiri de aripi imi mingiiau cu trecerea lor tremurul genelor.
        Am devenit fluida ca si timpul, ascunsa in conturul umbrei mele risipite in lumina... si as fi vrut sa iau din evantaiul de culori al cerului nuanta asfintitului, sa ma topesc in lumina ei si nimeni.... nimeni... sa nu ma mai stie...
        Poate ca nici nu eram altceva decit amagire de-mi era sufletul atit de translucid si gindurile atit de palide incit ma contopeam cu respiratia inserarii... si poate ca a doua zi nici florile n-aveau sa ma mai recunoasca, invesmintata in imaterialitatea gindurilor mele dizolvate... si poate ca si pasarile aveau sa se opreasca din zbor privind inapoi fara sa inteleaga cine le striga din urma...

© Toate drepturile rezervate

English version

E-mail me

DISCLAIMER
The graphic used on this page has been found on the net (possibly offered for free download) without a © note attached. Should it be yours or should you know the author please e-mail me to let me know so I could either give proper credit or remove the graphic if the creator so desires. Thanks.

Page backgrounds © Lonely Shell