DEDICATIE LINISTII
De
mult nu te mai stiu, liniste. De mult te-am pierdut, de mult m-ai uitat, de mult nu mai
regasesc drumul spre tine. Zadarnic te caut in orizonturi pina ma dor ochii de zare, stind
la marginea albastrelor ape nelinistite... in amurg... Zadarnic imi inalt ruga catre
copaci; nici fosnetul lor nu mi te mai poate aduce ca odinioara, cind era de ajuns sa te
chem in gind ca sa vii... Zadarnic te strig cu glas de primavara tinara sau de toamna
obosita... Nu vii, nu mai vii... M-ai lasat singura cu fiorii tremuratori ai amurgurilor
blinde de sfirsit de vara, cu toate acele carari ce duc spre tine dar niciodata nu te
ating, caci se pierd sub covorul de frunze uscate ramas din toamna trecuta... Mi-e dor de
tine, liniste, mi-e dor cumplit de tine in toamna asta care-ncepe sa-mi picure in singe,
tacut ca o soapta de dragoste... Te iubesc, liniste... si te astept. Dar pina atunci cind
va fi sa vii, acum, in acest fragil August murind, iti dedic, liniste, nelinistea mea.
Publicata in revista ALTFEL nr. 14 / iunie 2000
© Toate drepturile rezervate
English
version
E-mail me
DISCLAIMER
The graphic used on
this page has been found on the net (possibly offered for free download) without
a © note attached. Should it be yours or should you know the author please
e-mail me to let me know so I could either give proper credit or remove the
graphic if the creator so desires. Thanks.
Page backgrounds © Lonely Shell
|